Superba şi sfânta Mănăstire Văratic este în mare sărbătoare

Cele peste 400 de maici păstorite cu har de Maica Stareţă, Stavrofora Iosefina Giosanu, sărbătoresc hramul cel mare al Mănăstirii, “Adormirea Maicii Domnului”, urmat imediat de sărbătorirea Sfântului Cuvios Iosif de la Văratec, ctitor şi cel dintâi duhovnic al aşezării călugăreşti şi apoi de Sfântul Gheorghe Pelerinul, cunoscut drept Sfântul Moş Gheorghe, ţăranul lui Dumnezeu, propovăduitor al Psaltirii şi făcător de minuni, plecat la Domnul la 15 august 1916, profeţind războiul şi Marea Unire. 
Moaştele înmiresmate ale celor doi sfinţi se află spre închinarea credinciosilor în biserica Mănăstirii, alături de icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi a unei reproduceri fidele a icoanei Maicii Domnului Prodromiţa, cea pictată pe meleagurile Moldovei prin minune dumnezeiască şi care înfăţişează aşadar chipul Maicii Domnului şi al Pruncului aşa cum au fost, la fel cum sunt cele din icoanele cu Maica Domnului Ierusalimiteanca, din Biserica Mormântului Maicii Domnului din Ierusalim sau cea denumită Paramythia, aflată la Mănăstirea Vatopedi din Sfântul Munte Athos.
Situată într-o poiană feerică de la poalele munților, după tradiţie, întemeierea comunităţii monahale de la Văratec se datorează monahiei Olimpiada, care, ajutată de duhovnicul Iosif şi de mai multe monahii,
cu binecuvântarea stareţului Paisie de la Neamţ şi a mitropolitului Gavriil Calimachi, a pus bazele unei mici sihăstrii, în jurul anilor 1781-1785, după cum ne informează Doxologia. Pe locul altarului vechiului lăcaş se află astăzi o fântână străjuită în locul in care se afla sfânta masă de sculptura unui înger ce poartă în braţe o cruce.
La mică distanţă, în întâmpinarea graţioasei clădiri a bisericii, se află statuia de bronz creată de Ion Jalea în cinstea domniţei Safta Brâncoveanu, intrată în monahism la Văratec cu numele de Elisabeta.
Curtea largă a Mănăsitrii, plină de flori îngrijite cu dragoste de măicuţe, găzduieşte şi o importantă colecția de artă veche bisericească, între care se află strălucite icoane împărăteşti pe lemn, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul între îngeri pictată de Nicolae Grigorescu cât şi o icoană cu Maica Domnului alăptăndu-L pe Iisus.
Sfântul Altar al Bisericii Mănăstirii este înzestrat cu o catapeteasmă sculptată în lemn de tisa și poleita cu aur la anul 1816, lucrare de mare artă a lui Constantin Zugravul. Pictura bisericii a fost
realizată în anul 1841, ea fiind refăcută în anul 1882, de pictorii T. Ioan și D. Iliescu. Astăzi, în ateleriele Mănăstiri, maicile lucrează cu mare pricepere artistică icoane şi broderii bisericești.
„Munţii Văratecului sunt aşa de înalţi, pădurile atât de umbritoare, văile atât de tăinuite şi de adânci, râurile atât de limpezi, fâneţele atât de dese, încât sufletul cel mai zglobiu se simte înmuiat de dulce
melancolie…”, scria Calistrat Hogaş, unul dintre mulţii oameni de litere care au poposit sub acoperământul primitor al Maicii Domnului de la Văratec. Însă mai presus de toate, în domeniul literar, aici se
află locul naşterii basmului cult eminescian, cu versuri care răsună în gândul oricărui român, precum cele din “Călin, file din poveste”: “De treci codrii de aramă, de departe vezi albind / Şi-auzi mândra
glăsuire a pădurii de argint”… Tot aici, după cum se ştie, se află şi mormântul Veronicăi Micle iar pe locul pe care s-a aflat cândva chilia acesteia se ridică azi elegantul Centru Cultural Spiritual Văratic, aşezământ de cultură şi artă fondat prin sprijinul financiar mărinimos al regretatului ctitor Sfrijan Dianu, din dorinţa de a onora peste timp memoria soției sale, Sheila Margaret.
Prin implicarea dnei Emilia Țuțuianu și a dlui Dorin Dospinescu, împuterniciți ai finanțatorului Sfrijan Dianu, cu consultarea și implicarea Stareței mănăstirii Varatic, Stavrofora Iosefina Giosanu, Centrul a fost inaugurat în urmă cu doi ani, în iulie 2017, în prezența Înaltpreasfințitului Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, delegat al IPS Mitropolit Teofan al Moldovei și Bucovinei și a unui sobor de preoți, a celor care au participat la proiect, a oficialităților administrative județene și locale și a unui numeros public, iubitor de cultură și spiritualitate. Centrul are în componenţă Salonul Safta Brâncoveanu, ce adăpostește un muzeu cu piese etnografice și de colecție, Salonul Literar, dedicat conferinţelor şi seratelor literare, salon ce expune, în elegante vitrine, o bogată colecție de cărți, semnate de personalitățile literare ce au poposit la Varatic, Salonul Sheila, dedicat soției finanțatorului, Salonul de Artă, un spațiu pentru expoziții de pictură și Biblioteca Mihai Eminescu, care conţine şi un fond de carte rară despre Românul Absolut.

La invitaţia distinsei doamne Emilia Ţuţuianu, coordonatoarea Centrului, şi a Maicii Stareţe Iosefina Giosanu, fotografa Cristina Nichituş Roncea s-a bucurat de găzduirea călduroasă a maicilor de la Văratec şi a oferit în exclusivitate pentru Q Magazine o serie de imagini cu minunata Mănăstire la marea sărbătoare a Naşterii la Ceruri a Maicii Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu Fecioară Maria.