Bălți

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul B. si-a luat numele de la orasul capitala.
El a fost creat de Rusi, dupa anexarea Moldovei dintre Prut si Nistru, din partile judetului Iasi, trecute sub dominatia lor. I s-a dat drept capitala orasul Balti, proprietate particulara a unui oarecare Panaiot.
Dupa Unire, în loc sa fie trecut din nou judetului din care s-a desprins, judetul B. si-a vazut consacrata fiinta administrativa.

Starea populatiei . Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul Balti numara de 386.476 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel :

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

b) Pe grupe de vârsta

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii polulatiei în judetul B. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Balti a fost de 429.638 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 43.162 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 11,2 %

Asezat pe un pamânt deosebit de fertil, judetul B. este prin excelenta agricol. Productia sa agricola a dat nastere unei puternice industrii alimentare.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 526.000 ha. Suprafata arabila este de 388.803 ha, adica 89,77% din suprafata judetului si 1,32 % din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 13.615 ha, adica 3,50%, iar mica proprietate 375.188 ha, adica 96,50%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 326. 664 ha, astfel repartizate :

Porumbul ocupa 136.978 ha, cu o productie de 2.016.229 chint. (prod. medie la ha 14,7 chint.), în valoare de 474 mil. lei.

Grâul ocupa 111.650 ha, cu o productie de 796.270 chint. (prod medie la ha 7,1 chint.), în valoare de 315 mil. lei.

Orzul ocupa 60.594 ha, cu o productie de 315.524 chint. (prod. medie la ha 5,8 chint.), în valoare de 86 mil. lei.

Secara ocupa 13.597 ha, cu o productie de 113.574 chint. (prod. medie la ha 8,3 chint.), în valoare de 33 mil. lei.

Ovazul ocupa 3.582 ha, cu o productie de 20.059 chint. (prod. medie la ha 5,6 chint.) , în valoare de 6 mil. lei.

Hrisca ocupa 163 ha, meiul ocupa 87 ha si maturile ocupa 13 ha.
Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 5.120 ha astfel repartizate : Radacinile de nutret ocupa 1.488 ha, cu o productie de 151.991 chint. (media la ha 102,1 chint.), în valoare de 11 mil. lei. Lucerna ocupa 1.193 ha, cu o productie de 28.432 chint. fân ( media la ha 23,8 chint), în valoare de 4 mil. lei. Alte fânete cultivate ocupa 2.439 ha, cu o productie de 37.704 chint. (media la ha 15,5 chint.), în valoare de 5 mil. lei.
Plantele alimentare ocupa 10.025 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 4.622 ha, cu o productie de 276.501 chint. (media la ha 59,8 chint.), în valoare de 35 mil. lei. Fasolea ocupa 2.898 ha, cu o productie de 23.018 chint. (media la ha 7,9 chint.) în valoare de 8 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 642 ha, cu o productie de 66.392 chint. (media la ha 103,4 chint.) în valoare de 10 mil. lei.

Cartofii printre porumb dau o productie de 10.175 chint. în valoare de 2 mil. lei, fasolea printre porumb da o productie de 6518 chint. în valoare de 2 mil. lei si dovlecii printre porumb dau o productie de 923.552 chint., în valoare de 46 mil. lei.
Plantele industriale ocupa 44.738 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 40.228 ha, cu o productie de 364.920 chint. (media la ha 9,1 chint.), în valoare de 137 mil. lei . Cânepa ocupa 1497 ha, cu o productie de 10.268 chint. fuior (media la ha 6,8 chint.), în valoare de 36 mil. lei si 9182 chint. samânta (media la ha 6,1 chint.), în valoare de 4 mil. lei. Sfecla de zahar ocupa 878 ha, cu o productie de 117.827 chint (media la ha 134,2 chint.) în valoare de 6 mil. lei. Soia ocupa 430 ha, cu o productie de 2.193 chint. (media la ha 7,5 chint.) în valoare de 2 mil. lei. Rapita ocupa 4.339 ha, cu o productie de 7.311 chint. (media la ha 1,7 chint.), în valoare de 4 mil. lei .
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (526.000 ha) , ogoarele sterpe ocupa 2.256 ha.

Fânetele naturale ocupa 4.532 ha, cu o productie de 75.684 chint. (prod. medie la ha 16,7 chint.), în valoare de 8 mil. lei.

Pasunile ocupa 50.081 ha.

Padurile ocupa 13.413 ha.

Livezile de pruni ocupa 717 ha, cu o productie de 32.982 chint. (prod. medie la ha 46,0 chint.), în valoare de 10 mil. lei.

Alti pomi fructiferi ocupa 1875 ha.

Vita de vie ocupa 7.235 ha, (din care viile pe rod 5.355 ha), cu o productie de 133.699 hl ( prod. medie la ha 24,9 hl), în valoare de 31 mil. lei.

Cresterea animalelor. În judetul B. se gaseau în anul 1935 : c ai 108.410, boi 134.341, oi 581.512, capre 6.485, porci 134.941, stupi sistematici 6.116, stupi primitivi 7.114.

Judetul B. se remarca prin marea dezvoltare a cresterii animalelor si a apiculturii (albinaritului).
Industrie .

Alimentara. 9 mori sistematice (6 la Balti si câte una la Pârlita, Bratuseni si Ciuciulea), 10 fabrici de ulei (9 la Balti si 1 la Chiscareni), 1 de zahar (Balti) , 2 de macaroane (Balti), 6 de mezeluri (Balti), 2 de spirt (Balti si Gheorgheni), 2 de bere (Balti);
Alte industrii: 3 turnatorii (Balti), 1 fabrica de mobile (Balti), 1 de parchete, doage, etc. (Balti), 1 de sticlarie (Alexandreni) 1 de produse de hârtie (Balti), 5 de sapun (Balti).
Cariere : piatra de rau la Pelencia, piatra calcara pentru constructii, sosele etc. la Costesti si Slobozia, piatra calcara pentru fabricarea varului la Balti.
Industria judetului Balti în 1935:

Întreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori în sus:

Comert. Comert intens cu uleiuri vegetale, faina, zahar, animale si produse animale. Prin Balti se transporta saptamânal , 5-6 vagoane de vite cornute, 2-3 vagoane de pasari, 3-4 vagoane de oua. Export de fructe, nuci, struguri.
Credit si cooperatie. În cuprinsul judetului functioneaza 2 banci (societati anonime).

Situatia lor, conform bilanturilor încheiate la 31 Decembrie 1934, se prezinta astfel:

Cooperative de credit (banci populare) 44, cu 11.525 membri si cu un capital social varsat de 14.482.560 lei. Împrumuturi acordate 52.645.561 lei . Depuneri spre fructificare 6.724.077 lei. Totalul bilantului 78.022.694 lei.
Cooperative agricole de aprovizionare si vânzare în comun 5, cu 698 membri si cu un capital varsat de 246.930 lei.
Cooperative de consum 8, cu 502 membri si cu un capital social varsat de 192.740 lei. Marfurile generale în valoare de 100.092 lei.
Finante publice. Bugetul judetului B. pe exercitiul 1936/37, prevede urmatoarele cifre:

Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea de drumuri în lungime totala de 1.976 km 534 m, repartizata astfel :
Drumuri nationale. 282 km 087 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 70.525 m (pietruiti si pavati), iar municipiul 11 km 280m (pavati).1 km 630 m.
Drumuri judetene 512 km 498 m. Administratia judeteana întretine 25 km 446m, din care 3 km 706 m pavati.
Drumuri comunale 1.191 km 949 m.
Lungimea podurilor este de 4.933,20 m repartizata astfel : podur i nationale 842,85 m, judetene 1.510,25 m si comunale 2.580,10 m.
Prin judet trec 6 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

1. Iasi – Balti – Soroca (Balti – limita judetului Iasi = 51 km ; Balti – limita judetului Soroca = 29 km).

•  Edineti – Balti – Orhei .

•  Stefanesti – Rascani – Soroca.

•  Iasi – Ungeni – Chisinau.

•  Cornesti – Orhei.

•  Saveni – Edinenti – Otaci.

Cale ferata . Judetul B. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 171 km din care linii principale simple 48 km si linii secundare simple 123 km.
Itinerarii importante : Accelerate : Bucuresti – Iasi – Chisinau (Kiev, Moscova ).
Statii importante : Balti, Vasile Lupu.
Posta, telegraf, telefon . 6 oficii P.T.T. de stat la: Balti – Central, Balti – Gara, Falesti, Glodeni, Pârliti – Târg, si Rascani – Târg, 8 agentii speciale.
Oficii telefonice  la : Balti, Alexandreni, Chitcareni, Ciuciulea, Glodeni, Pârliti – Tg, Pepeni, Rascani, Sculeni, Sofrâncari – Iambo, Ungheni si Zabriceni.

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 298.741 locuitori, din care 31,9% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 44,0% barbati stiutori de carte si 20,0% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :

Învatamânt. Populatia scolara a judetului B. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 110.806 loc. (5.301 mediu urban si 105.505 mediu rural).
Scoli secundare. În judet se afla 2 licee de baieti, 2 licee de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1 liceu industrial de baieti, 1 liceu industrial de fete, 1 scoala normala de baieti.
Scoli primare. 303, din care 284 rurale si 19 urbane (298 scoli de Stat si 5 confesionale), cu un numar total de 42.857 elevi (3.416 mediu urban si 39.441 mediu rural) si cu 889 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
Gradini de copii. 41, din care 37 rurale si 7 urbane, cu un numar total de 2.089 copii (357 mediu urban si 1732 mediu rural) si cu 44 conducatoare (situatia din 1934).
Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale în 94 de localitati.
Liga Culturala activeaza în localitatile: Cobolta, Draganesti, Marandeni, Ochiul- Alb, Terebna, si Zabrigeni.
Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul B. 133 camine culturale si 2 societati muzicale, adica în total 135 organizatii culturale, dintre care 111 au personalitate juridica.
În municipiul Balti se afla Biblioteca « Gheorghe Enescu », biblioteca evreiasca, Asoc. culturala a învatatorilor, Soc. Culturala « Cartea noastra », 4 sali de teatru, 2 cinematografe, 4 societati corale, 2 societati sportive si 1 societate de vânatoare.

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 89,3% sunt ortodocsi.
Biserici si lacasuri de închinaciune . 159 biserici ortodoxe, 1 biserica romano- catolica, 2 biserici protestante, 1 biserica armeneasca, 4 biserici lipovenesti, 9 case de rugaciune baptiste si 46 sinagogi.
Schitul de calugari Bocancea.
Institutii bisericesti . În Balti se afla resedinta episcopiei Hotinului. Judetul este împartit în 5 protopopiate ortodoxe.

Organizare administrativa. Capitala judetului B. este orasul Balti. Judetul are 2 orase (Balti si Falesti) si 288 sate, împartite astfel:
•  Plasa Balti – 35 sate

•  Plasa Cornesti – 43 sate

•  Plasa Falesti – 50 sate

•  Plasa Glodeni – 45 sate

•  Plasa Rascani – 57 sate

•  Plasa Sângerei – 58 sate
Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Balti cu : 2 sectiuni, 12 magistrati, 1prim – procuror si 1 procuror în circumscriptia Curtii de Apel din Chisinau.
8 judecatorii în Balti, Cornesi, Falesi, Glodeni, Rascani si Sângerei, cu un total de 16 magistrati.
Organizare sanitara. 6 spitale de stat la Balti, Draganesti, Falesi, Flamânzeni, Rascani si Stolniceni, 1 spital si 2 sanatorii particulare la Balti.
Dispensare de stat la Balti, Balatina, Bratuseni, Cornesti, Glodeni, Hasnaseseti, Sapte – Bani, Sângerei si Scumpia.
Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale are un oficiu la Balti si organizatii medicale la Balti, Falesi si Rezina.
În municipiul Balti se afla urmatoarele institutii de asistenta: Soc. « Crucea Rosie”, Oficiul I.O.V., Soc. Ocrotirea, Soc. “Ose”, 1 orfelinat, 1 azil de batrâni, copii si invalizi, 2 azile evreiesti de batrâni si Caminul “Vatra Scolii” pentru elevi saraci.

• •  Bălţi – capitala judetului
  Stema. Pe scut roşu o movilă de argint în vârful căreia stă îngenunchiat un arcaş moldovean, de argint, întinzând arcul spre stânga. Totul susţinut de o apă undată albastră, din care ies la stânga şi la dreapta movilei câte o trestie de papură, de aur, cu trei foi, tot de aur.
  Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
  Simbolizează vechea strajă ostăşească şi luptele din această regiune a Moldovei.
  Populaţie
  Municipiul B. avea în 1930,  după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 30.667 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei (calculată la 1 Iulie 1937) este
  de 31.591 locuitori, indicând un spor natural de 924 locuitori, în timp de şase ani şi jumătate, adică o creştere de 3,0%.
  Economie
  Industrie şi comerţ. Industria alimentară: 6 mori sistematice, 9 fabrici de ulei, 1 de zahăr, 2 de macaroane, 6 de mezeluri, 1 de spirt, 2 de bere.
  Alte industrii: 3 turnătorii, 1 fabrică de mobile, 1 de parchete, doage etc., 1 de produse de hârtie, 5 de săpun.
  Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara S. Brestecico (inv. 8), Moara şi fabrica de arpacaş
  I.I. Ioffe (inv. 8), Societatea « Flora » (soc. 12) cu 2 fabrici de ulei (inv. 5 şi inv. 4), Fabrica de ulei Fraţii Volman (inv. 10), Fabrica de ulei « Steaua Basarabiei » (inv. 6), Fabrica de ulei I. Friedemann (inv. 5), Fabrica de zahăr « Zaporojani »(soc.100, inv. 179).
  Oraşul face comerţ intens cu vite cornute şi porci (export săptămânal în străinătate 5-6 vagoane), păsări (export 2-3 vagoane pe săptămână), ouă (export 3-4 vagoane), fructe, nuci şi struguri, care se exportă în Polonia.
  Bâlciuri: 2 Februarie, a 6-a săptămână din postul mare, de Sf. Treime, 20 Iulie, 6 August, 8 Septemvrie , 14 Octomvrie, 21 Noemvrie, 20 Decemvrie şi târg
  săptămânal în fiecare Duminică.
  Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Românească, Banca «Basarabia », Casa de credit a agricultorilor din jud. Bălţi, Banca Ţăranilor din Basarabia, Banca  « Tovărăşia evreiască ».Finanţe publice. Bugetul municipiului B. pe exerciţiul 1936-37 prevede 25.335.773 lei venituri şi  25.185.000 lei cheltuieli.
  Cultură
  Învăţământ. Liceul de băieţi « Ion Creaugă », Liceu de fete, Liceu evreesc de băieţi, Liceu evreesc de fete, Liceu comercial de băieţi, Şcoală normală de băieţi, Liceu
  industrial de băieţi, Liceu industrial de fete, 12 şcoli primare, 7 şcoli de copii mici, 2 şcoli primare evreeşti, 2 şcoli de copii mici evreeşti.
  Instituţii culturale. Bibliotecă comunală, Biblioteca « George Enescu », Biblioteca evreească, Căminul cultural al Fundaţiei Regale « Principele Carol », Asociaţia culturală a învăţătorilor, Societatea culturală « Cartea Noastră »,  4 săli de teatru, 2 cinematografe, 4 societăţi corale, 2 societăţi sportive, 1 societate de vânătoare.
  Ziare şi reviste. «Glasul Moldovei ».
  Religie
  Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 catedrală şi 6 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 1 biserică armenească, 1 biserică lipovenească, 1 casă de rugăciune
  baptistă şi 18 sinagogi.
  Instituţii bisericeşti. Reşedinţa Episcopiei ortodoxe a Hotinului şi reşedinţa unui protopopiat ortodox.
  Administraţie
  Municipiul B., capitala judeţului Bălţi, este situat la 127 km de Chişinău şi la 577 km de Bucureşti. Staţie c.f . pe linia Iaşi – Vasile Lupu – Bălţi – Cernăuţi. Punct de plecare pe linia Bălţi – Mateuţi – Rezina.
  Instituţii publice. Primărie, Prefectură, Tribunal, Administraţie financiară, Legiune de jandarmi, Serviciu tehnic al drumurilor, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră
  agricolă, Serviciu agricol, Judecătorie urbană, Judecătorie rurală, 2 percepţii fiscale, 2 percepţii comunale, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar al municipiului, Ser-
  viciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar al municipiului, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Birou de măsuri şi greutăţi.
  Asociaţii. Baroul avocaţilor, Sfatul negustoresc, Asociaţia funcţionarilor primăriei, Corpul contabililor din municipiul şi judeţul Bălţi, Asociaţia notarilor, Asociaţia mi-
  cilor meseriaşi, Asociaţia cultivatorilor de sfeclă.
  Edilitate. 3 uzini electrice, conductă de apă, pavagii.
  Sănătate publică. Spitalul “Central” (de stat), 1 spital particular evreesc, 2 sanatorii particulare, 1 dispensar de stat, 2 comunale, 1al Oficiului de asigurări sociale.
  Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Soc. «Ocrotirea”,  Soc. « Oze », 1 orfelinat, 1 azil de bătrâni, copii şi
  invalizi, 2 azile evreeşti de bătrâni, Căminul  « Vatra Şcolii »  pentru elevi săraci.

Vezi Monografiile oraselor resedinta.

• •  Făleşti – comună urbană

Situata la 30 km de resedinta judetului si la 547 km de Bucuresti. Statie c.f.pe linia Iasi – Vasile Lupu – Balti – Cernauti.

Are 6281 locuitori.

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : = 2.916.056 lei.

Comert intens cu cereale, fructe si animale. Industrie putin dezvoltata, câteva mori, fabrici de sapun, ateliere mecanice.

Banca populara « Credinta ».

3 scoli primare.

Caminul cultural « Regina Maria », 1 cinematograf, 1 societate de vânatoare. 1 biserica ortodoxa, 1 sinagoga.

Protopopiat ortodox.

Primarie, Prefectura, Judecatorie, Perceptie fiscala, Politie.

Spital de stat.

• •  Corneşti – târg în sudul judetului.